Mic dictionar de Psihologie si Psihiatrie

Sadismnul sexual

Aceasta tulburare se caracterizeaza prin obtinerea excitatiei sexuale din suferinta psihologica sau fizica a partenerului. Suferinta celuilalt este excitanta sexual, actele pot fi simbolice provocand umilinta fara vatamare, dar uneori se pot cauza vatamari serioase si permanente.

Sadismul sexual este de regula cronic, iar severitatea actelor sadice creste cu timpul.

Schizofrenia

Schizofrenia debuteaza in general la o varsta tanara si se defineste prin prezenţa unor distorsiuni fundamentale şi specifice ale gândirii, percepţiei şi ale afectelor care sunt neadecvate momentului conjunctural (bizarerii).

Se apreciaza ca există 1% şanse ca o persoană să sufere cel puţin un episod psihotic diagnosticat ca schizofrenie, pe parcursul vieţii sale, incidenţa anuală este de 0,2 la 1000 (numărul de cazuri noi diagnosticate într-un an), tulburarea se intalneste in proportii egale la ambele sexe.

Schizofrenia debuteaza uneori lent, ca un proces gradual de intensificare a izolarii si a comportamentului inadecvat, iar alteori, debutul este brusc, caracterizat prin confuzie intensa si instabilitate emotionala, asemenea cazuri acute sunt de obicei precipitate de o perioada de stres la indivizii a caror viata tindea spre izolare, prreocupare de sine si sentimente de insecuritate.

Dintre toate bolile, tulburarile, sindroamele psihice majore, schizofrenia este de departe cel mai dificil de definit si descris. Principalul motiv al acestei dificultati este acela ca, in ultimii 100 de ani, au fost susinute in diferite tari si de catre diferiti psihiatri numeroase conceptii, extrem de divergente, asupra schizofreniei. Deosebiri radicale de opinie persista si in prezent.

Unele dintre principalele trasaturi clinice sunt ilustrate printr-o scurta descriere a unui pacient. Un student in varsta de 20 de ani, sanatos pana aunci, a inceput sa se comporte intr-un mod din ce in ce mai bizar. Cateodata parea furios si spunea prietenilor ca este persecutat; alteori era vazut razand de unul singur fara nici un motiv aparent. De mai multe luni parea tot mai preocupat de propriile ganduri. Activitatea sa de studiu s-a deteriorat. Spune ca aude voci care ii comenteaza actiunile si il insulta. Era convins ca politia a conspirat impreuna cu profesorii de la universitate pentru a-i vatama creierul cu gaze otravitoare si a-i fura gandurile. Credea de asemenea, ca multi oameni ii pot citi gandurile.

Relatarea acestui caz ilustreaza urmatoarele caracteristici comune episodului acut de schizofrenie:
- idei de persecutie insotite de halucinatii;
- izolare sociala treptata ;
- randament diminuat in munca;
- ideea bizara ca alti oameni pot citi gandurile cuiva.

Ca aspect exterior si comportament unii pacienti cu schizofrenie sunt in intregime normali. Altii par stangaci in comportamentul social, preocupati si retrasi sau bizari in alte privinte. Unii zambesc sau rad fara vreun motiv evident. Altii par sa fie permanent perplecsi. Unii sunt agitati si zgomotosi, sau isi schimba pe neasteptate comportamentul. Altii evita compania, petrecand vreme indelungata in camera, intinsi in pat, aparent preocupati de gandurile lor.

Cele mai frecvente simptome ale schizofreniei: - absenta constiintei bolii
- halucinatii auditive
- idei de relatie
- suspiciune
- aplatizare afectiva
- voci care vorbesc pacientului
- idei delirante
- instrainarea gandirii
- sonorizarea gandirii

In schizofrenie procesul de gandire cat si continutul gandirii pot fi afectate. Procesele de gandire confuze par sa isi aiba originea in dificultatea generala de concentrare a atentiei si de filtrare a stimulilor irelevanti. Referitor la deliruri, cele mai comune sunt convingerile ca fortele externe incearca sa controleze gandurile si actiunile individului.

In timpul episoadelor acute de schizofrenie, oamenii relateaza ca lumea li se pare diferita, corpul lor nu mai pare acelasi. Cele mai profunde tulburari ale perceptiei sunt denumite halucinatii – experiente senzoriale in absenta unei stimulari externe sau relevante. Halucinatiile pot sa apara independent sau ca parte a convingerii delirante.

Persoanele care sufera de schizofrenie nu reusesc de regula sa aiba raspunsuri emotionale normale. Pot fi deseori retrasi, nu raspund in situatiile care ar trebui sa-i faca tristi sau fericiti, sau exprima cateodata emotii care sunt legate in mod inadecvat de situatie ori de gandul exprimat.

Pacientii schizofreni prezinta uneori o activitate motorie bizara, pot avea grimase sau pot adopta expresii faciale ciudate, pot gesticula in mod repetat, pot deveni foarte agitati sau neresponsivi si imobili, adoptand o postura neobisnuita si mentinand-o o perioada lunga de timp.

Etiologie

Cu toate ca s-au facut numeroase cercetari in investigarea naturii schizofreniei, cauzele acesteia raman inca neintelese. Exista dovezi recente care arata ca atat structura cat si activitatea cerebrala a unui schizofren sunt anormale, dar si factorii ambientali detin un rol in aparitia tulburarii.

Studiile pe familii arata ca exista o predispozitie ereditara in favoarea aparitiei schizofreniei, rudele schizofrenului sunt mai predispuse la aparitia tulburarii comparativ cu indivizii din familii fara schizofreni. Un numar de gene care actioneaza impreuna poate determina predispozitia la tulburare, iar factorii de mediu vor determina aparitia tulburarii si gradul de severitate al acesteia.

Numeroase studii din Statele Unite si din alte tari au relevat faptul ca incidenta schizofreniei este semnificativ mai inalta la clasele sociale inferioare decat la cele mijlocii si superioare, fapt care se explica prin selectia sociala (indivizii care sufera de schizofrenie au deprinderile sociale de control depreciate, au dificultati in completarea educatiei si in obtinerea unui loc de munca decent, ceea ce ii face sa coboare gradual pe scara sociala si sa devina o parte a claselor sociale inferioare) si determinarea sociala (traiul in conditii de saracie, in zone cu o rata inalta a criminalitatii, abandon familial si scoli neadecvate, creeaza un stres suplimentar suficient sa determine tulburari de tip schizofren, in special la cei care sunt predispusi genetic la schizofrenie).

Cercetarile asupra rolului factorilor psihologici in dezvoltarea schizofreniei s-au axat pe relatiile din cadrul familiei. S-a constatat ca in timp ce unele dintre interactiunile atipice ale familiei pot preceda debutul tulburarii, altele pot reprezenta reactii la stresul provocat de convietuirea cu o persoana bolnava psihic. Dezorganizarea familiei si respingerea parentala sunt importante in determinarea bolii si a prognozei in ceea ce priveste recuperarea. Pe langa acestea, s-au descoperit si alte evenimente traumatice cum ar fi moartea prematura a unui parinte sau a ambilor parinti, care insotesc mai frecvent aparitia scizofreniei.

Majoritatea indivizilor care traiesc in saracie sau care au o copilarie tulburatoare si stresanta nu fac schizofrenie. Desi primele teorii ale schizofreniei au subliniat importanta factorilor de mediu, explicatia care in prezent are cea mai mare sustinere considera ca schizofrenia este o tulburare cerebrala mostenita care face individul vulnerabil la stresurile vietii.

Sindromul Kleine-Levin

Acest sindrom consta in episoade de somnolenta si apetit crescut zile sau saptamani si cu intervale luni de normalitate. Trezirea din somnul diurn creeaza o stare de iritabilitate, la unii pacienti apar halucinatii, depresie, dezorientare.

Webitude